Autor: Sarah Pearse

​

Notă: 8,3

​

Categorie literară: literară thriller, ficțiune

​

Citat preferat: -

​

Declar că îmi displace profund tot ce intră în categoria numită horror. Nu-mi oferă deloc o stare bună, stare care se extinde și după ce am vizionat filmul sau am citit cartea. De fapt, singura lectură care s-a apropiat cel mai mult de acest gen este romanul Sanatoriul. Însă e prea mult să-l clasăm în categoria horror. Este mai degrabă un thriller care mi-a făcut părul măciucă pe alocuri.

​

Subiectul cărții

​

Povestea începe în 2018, când arhitectul Daniel dispare fără urmă. Ultima sa apariție este la cel mai nou proiect al său, un sanatoriu ce va deveni hotel de lux, izolat de lume, undeva în Alpii Elvețieni.

Acțiunea se mută apoi în 2020, când hotelul este o adevărată atracție turistică datorită lui Lucas, partenerul lui Daniel, care a dus mai departe visul lor comun.

Aici se întâlnesc mai multe personaje ce par să nu aibă legătura unul cu celălalt, dar nu este chiar ce pare la prima vedere…apoi încep să dispară și să apară…

Din cauza condițiilor meteo și a locului unde se află hotelul, nimeni nu mai poate să ajungă la ei, nici măcar poliția. Cei prinși acolo sunt pe cont propriu și fiecare zi dezvăluie noi secrete din trecut. Secrete ce aduc moartea…

​

Personaje

​

Elin ajunge la hotelul „Le Sommet” alături de iubitul ei pentru a celebra logodna fratelui său. Însă venirea este a fost un act de voință considerabil și nu pare foarte fericită să-și revadă fratele. Un incident din trecut le-a marcat pentru totdeauna relația. De asemenea, Elin se află și pe plan profesional într-o pauză deoarece ultimul caz a lăsat urme adânci. Elin este detectiv și toate simțurile sale se ascut în momentul în care simte că cei din jurul ei mint. Apoi dispare o persoană, dar apare alta…și totul ia un avânt macabru! Iar Elin este singura competentă să rezolve misterul sau misterele…

Lucas, Isaac, Cecile, Adele, Laure sunt alte personaje cheie în toată acțiunea romanului. Fiecare dintre ele are o poveste ascunsă și un motiv să devină victime sau agresori…

​

Păreri, minusuri, plusuri

​

Primele pagini mi-au dat fiori, mi s-a strâns stomacul de frică. Vă dați seama ce putere au cuvintele! Iar senzația s-a repetat de câteva ori bune de-a lungul întregului roman.

Chiar și scenele de suspans sunt atât de bine construite încât mi s-a zburlit părul. Și am rămas de multe ori după ce am pus cartea pe noptieră cu o senzație neplăcută, cu un sentiment greoi…Acest sentiment nu îmi place mie, dar asta dovedește cât de tare m-a acaparat cartea, cum m-a prins în vâltoarea sa. Autorul știe să aleagă cuvintele astfel încât să creeze scene cu impact puternic.

O mască, brățări de cupru, casete de sticlă, sanatoriu. Aceste cuvinte mă puneau în gardă de fiecare dată când apăreau pe hârtie. Spre deosebire de film, unde poți să închizi ochii, aici nu poți. Poți doar să citești în continuare. Spre norocul meu, violența din timpul actelor nu este descrisă, ci doar rezultatul lor.

Unele acțiuni par trase de păr, iar unele motive mi s-au părut fără logică.

Finalul, mai exact chiar ultimele rânduri din carte m-au lăsat cu multe întrebări: De ce a împins-o? Pentru rănile din trecut? Pentru că așa e de fapt natura lui? A mințit atunci și în legătura cu Sam?

Dacă citiți cartea, chiar aș vrea să discutăm finalul. Să văd cum ați interpretat voi?

​

Recomandări

​

Pentru iubitorii genului horror, romanul este pistol cu apă. Este doar un thriller.

Pentru mine, suspansul romanului devenea horror pe alocuri.

Involuntar, cartea îmi aduce aminte de filmul Shininng.

Este o carte bună pentru genul ei. Dar eu am nevoie de o pauză după astfel de subiecte.

Voi citi o vreme despre flori și curcubee. Glumesc!

Vă doresc Cer senin!