diana+catalin-107.jpg

Despre iubire
de ziua iubirii
 

Astăzi, pe 14 februarie, unii dintre noi celebrează iubirea. Alții așteaptă Dragobetele. Sunt mulți care marchează ambele sărbători, însă nu lipsesc nici cei care nu cred în aceste zile-motiv pentru a dărui atenție persoanei iubite. Nu mai pomenesc de categoria celor pentru care luna iubirii este o corvoadă. Nu că n-ar iubi, doar că astfel de manifestări nu sunt deloc genul lor. Mai sunt și alte categorii, dar nu vreau să mă lungesc. Fiecare dintre voi, cei care citiți acest articol, știți foarte bine unde vă încadrați, nu-i așa?

Eu nu mă declar fan al acestor zile, dar nici nu sunt împotriva lor. E molipsitor entuziasmul celor care se pregătesc temeinic pentru a surprinde persoana iubită, îmi plac străzile și târgurile animate și încărcate de tot felul de lucruri inutile și colorate. A fost o vreme când rezonam 100% cu fervoarea acestor zile. Acum sincer prefer să îl surprind când nu se așteaptă.

Dar până la urmă ce poate fi greșit într-o celebrare fastuoasă a iubirii, cel mai complex sentiment de pe pământ? Unii au nevoie de astfel de zile deoarece de multe ori, în tumultul vieții de zi cu zi, uită să se reconecteze mai des cu cel iubit. Și luna februarie este ca un clopoțel. Îți amintește că poate cel de lângă tine simte nevoia să fie apreciat mai des și tu nu ai făcut-o de ceva timp. Și ar fi cazul!

diana+catalin-132.jpg

Fiecare oferă sau nu propria conotație acestei zile. Pentru că fiecare își exprimă iubirea în mod diferit. Important este să iubim pentru că iubirea ne face mai buni și să înțelegem că iubirea este despre ceea ce oferim, nu despre ceea ce primim. Sau cel puțin așa cred eu.

Eu sunt norocoasă. Am lângă mine un soț atent la detalii, la nevoile mele. Am parte de mai multe sărbători de acest gen pe an. Mereu a fost atent cu mine, în diferite moduri. Noi am trecut de ceva timp de acea perioadă cu năbădăi, cu fluturi în stomac, cu inimioare și cu ursuleți. Am un sac plin cu astfel de jucării de pluș. Dar cred că este o etapă a fiecărei relații, mai ales când vârsta celor implicați este fragedă. E fiorul fiecărui început.

Astăzi dovezile de iubire se bazează pe altfel de daruri, cel mai important și cel mai apreciat fiind timpul. Însă nu lipsesc florile, cărțile sau ciocolata. Astăzi iubirea noastră se bazează pe: respect, încredere, devotament, grijă și susținere. Soțul meu îmi este nu doar iubit, ci și cel mai bun prieten. Lângă el sunt eu.  Este cel pe care mă pot baza mereu, cel care mă ține de mână la bine, dar mai ales la greu. Mă iubește în ciuda defectelor mele, în toate zilele, nu doar în cele bune.

 

Tot ce avem, tot ceea ce suntem, am construit cărămidă cu cărămidă. Și încă construim. Încă ne descoperim. Învățăm unul de la celălalt. De multe ori bâjbâim până găsim echilibrul. Dar credem în noi împreună!

DSC_0332.JPG
DSC_0510.JPG

Eu nu cred în relația perfectă! Nici nu am visat vreodată la așa ceva. Chiar dacă aș fi găsit prințul fără cusur, eu nu sunt prințesa din povești. Am multe bune, dar și rele! Și m-ar fi scos din sărite să văd „perfecțiunea” în fiecare zi. Cu cine m-aș fi certat din când în când?

nunta diana+catalin-1399.jpg

Avem și zile proaste! În care nu rezonăm,  nu suntem pe aceeași lungime de undă. Important este că reușim să trecem peste astfel de perioade. Cineva de fiecare dată trebuie să aibă curajul să facă primul pas. Iar comunicarea este vitală.

Muncim mult, job-ul ne ocupă mult timp. Sunt zile în care ne vedem puțin, iar atunci când ne vedem, cel mic ne acaparează pentru că și el ne duce dorul. Dar încercăm să recuperăm, să petrecem timp de calitate împreună, în trei, dar și în doi.

Greșim mult. Eu lucrez la capitolul răbdare, el încă învață să-și ceară scuze. Și la punctualitate este repetent de fiecare dată. Dar are grijă să recupereze pe parcurs!

Nu am încercat să ne schimbăm unul pe celălalt. Dar involuntar, ne-am schimbat. Și eu zic că în bine! Eu am învățat de la el să fiu mai „open mind”, să risc mai mult, să văd partea bună a lucrurilor chiar și atunci când nu pare să existe.

IMG_1161.JPG
DSC_0285.JPG

El este cu capul în nori, eu cu picioarele pe pământ. Eu sunt statornică, el este aventurier. Eu îl iubesc, el mă iubește, și împreună îl iubim pe Ares!

Nu știu ce va fi peste 5, 10 ani. Îmi doresc să fie cel puțin la fel de bine. Dar știu că acest lucru va fi posibil doar dacă avem grijă unul de celălalt zi de zi. Doar așa vom reuși să trecem testul timpului. Iubirea se clădește indiferent de stadiul relației. Altfel se ofilește și dispare. Și noi știm asta.

272738215_2478891562244445_248769891809911407_n.jpg
258854604_3184455495120452_9011380327621337622_n(1).jpg

De ziua îndrăgostiților și nu numai, vă doresc să iubiți și să fiți iubiți! Dar să nu alergați după cai verzi pe pereți! Nu totul este ca în filme, ca în basme! Nu există relația perfectă! Uneori este nevoie ca fiecare dintre noi să facem compromisuri! Acum, aveți grijă și cât de mari devin acestea! Și nu putem cere mai mult decât dăruim!

Voi, dragi cititori, cum celebrați iubirea?

9K3A6859.JPG

Vă doresc doar Cer senin în povestea voastră de iubire!